„Cercând sticluţe vechi şi azi, şi ieri,
Am dat de Crâmpoşie-ntr-o sticluţă.
Ce-i Crâmpoşia ? E o ţărăncuţă,
Dar care place foarte, la boieri”
....afirma Păstorel Teodoreanu in catrenul intitulat “Nuri”.
Crâmpoşia poarta amprenta Drăgășaniului
Crâmpoşia a contribuit mult la creșterea renumelui podgoriei Drăgășani, denumita și “podgoria voievodala a Banilor Olteniei”, iar pe de alta parte Drăgășaniul a impus în decursul timpului Crâmpoşia ca unul din cele mai valoroase soiuri românesti.
Precum este cazul şi altor soiuri străvechi şi tradiţionale româneşti, Crâmpoşia e înconjurată de legende orale, dar de puţine mărturii scrise aspura originii sale. Deşi lucrurile nu sunt limpezi în această privinţă, se pretinde că unele soiuri – precum Gordin, Braghină, Crâmpoşia, Negru şi altele – ar data cel puţin din vremea Daciei Romane, dacă nu chiar mai de demult. În timpul imparatului roman Decius (240-251) Dacia era văzută în primul rând ca sursă de grâu, struguri și vin.
Soi autosteril (florile viței nu pot crea rod cu polen propriu), el a fost plantat în sortiment biologic cu soiul alb românesc Gordan, bun polenizator. La aceste douã soiuri, localnicii au mai adãugat Braghina și un „pic” de Tãmâioasa româneascã.
“Exista patru soiuri cu acelasi unic parinte: Crâmpoșie, Crâmpoșie aromată, Crâmpoșie selecționată și Crâmpoșie selecționată Stefanesti (care provine de la numele SCDVV Stefanesti Arges). Crâmpoșie și Crâmpoșie selecționată sunt soiuri din care rezultă vinuri cu aciditate ridicată. Olfactiv și gustativ, se pot percepe arome de mere, pere, citrice, fructe exotice, dar și note minerale pronunțate.
Etimologia ramane necunoscută deși sunt anumite încercări de lamurire în acest sens. În ultima perioadă i se mai spune Crâmpoșie veche, Crâmpoșie tradițională sau foarte rar Crâmpoșie clasică pentru a se diferenția de soiurile mai noi Crâmpoșie selecționată ori de Crâmpoșie Aromată. Sunt soiuri locale de struguri reprezentative pentru România.
Crâmpoșie
Crâmpoșie este un soi autohton românesc de struguri albi care a stat în trecut, cu mult înainte de invazia filoxerei, la baza culturilor de vița-de-vie în Podgoria Drăgășani. Crâmpoşia indică rădăcini pre-romane, când acesta regiune, dintre Carpaţi şi Dunăre era populată de daci. În decurs de două milenii, Crâmpoşia s-a adaptat perfect regiunii și se identifică, practic, cu podgoria Drăgăşani.
Crâmpoşia era cunoscută şi sub denumirea Cârloganca, in Oltenia la Cepari-Carlogani, în Judeţul Romanaţi (unitate administrativa a României dinainte de 1950), după comuna Cârlogani, localitate situată în sudul podgoriei Drăgăşani. Crâmpoșia se culegea la 3 zile dupa ce cadea prima bruma de toamna cand strugurii deveneau galben-ruginii, cu pete maronii pe partea insorita, iar gustul era desavarsit, de unde provine si sinonimul soiului, Cârloganca. În prezent, i se mai spune, îndeosebi în Oltenia, Cârlogancă şi Băldoaie. În podgoria Dealu Mare i se mai spune Ciolan.
Crâmpoşia este un soi foarte viguros, având uneori o creștere rapidã, ceea ce duce la diminuarea cantitătii și calitătii de struguri obtinuti. Soiul Crâmpoşie nu are productie de struguri constantã, ceea ce este dezavantajos, dar boabele au pielita groasã și de aceea sunt foarte rezistente la atacul de mucegai sau al insectelor. Datoritã acestui caracter, strugurii pot rãmâne pe butuc mult timp, ajungând la supracoacere.
Crâmpoşia păstrează, cel puţin în ochii nespecialiştilor, imaginea frivolă a unui vin uşurel, de vară, de băut proaspăt, în cantităţi mari. Vinurile obtinute din acest soi au, în general, multã prospetime si fructuozitate, amintind aroma strugurelui din care provin. Datoritã acestor însusiri benefice, vinul obtinut din soiul Crâmpoşie a fost foarte căutat pentru obtinerea vinurilor spumante.
Din strugurii soiului Crâmpoşie se obţin vinuri materie primă pentru vinarsuri (distilate învechite de vin) ce sunt băuturi alcoolice naturale de maximă fineţe şi rafinament, extrem de preţuite. Interesant de mentionat este faptul cã vechiul soi Crâmpoşie are însusiri mixte, fiind în acelasi timp folosit si pentru producerea strugurilor de masã.
Crâmpoșie selecționată
Crâmposie selectionatã se întâlneste exclusiv pe teritoriul României.
Pentru a elimina fenomenul de sterilitate la Crâmpoșie, un grup de cercetători de la Drăgăşani condus de Dr. Ing. Mircea Mărculescu, după ani de cercetări şi studii au creat soiul de Crâmposie selectionată (1972) prin hibridare sexuată directă între Crâmpoșie şi Gordan.
Omologarea soiului a avut ca directive de producţie obţinerea vinurilor albe de consum curent iar în timp, acest soi a demonstrat că direcţia de producţie este cu totul alta: obţinerea vinurilor de calitate superioară dar și a vinurilor spumante, prin păstrarea aciditaţii ridicată şi acumulării de zaharuri. Acest lucru a dus la obţinerea de vinuri fructuoase şi echilibrate şi prin prospeţimea lor lasă la degustare o placută răcoare în cavitatea bucală.
Spre deosebire de vechiul soi Crâmpoşie, soiul Crâmpoşie selecţionată nu prezintã aspecte negative, dand productii mari și constante de la an la an. Fată de Crâmpoşia veche, care avea însusiri mixte, producând si struguri de masã de aleasã calitate, Crâmposia selectionată este destinată doar obtinerii vinului. Vinurile albe obţinute din acest soi sunt, de regulă, seci, echilibrate, fructuoase. Au o tărie alcoolică situată între 11-12% vol. şi pot constitui şi ele materie primă pentru obţinerea spumantelor. Vinul obţinut din soiul Crâmpoşie selecţionată este inclus în sortimentul de bază al podgoriei Drăgăşani, unde a înlocuit vechiul soi românesc Crâmpoşie. Este, totodată, cultivat şi în alte podgorii, la Murfatlar-Medgidia, Panciu, Odobeşti etc. In Romania, suprafata cultivata cu Crâmpoșie selectionata este de 136ha (ONVPV 2022).
Crâmpoșie Aromată
Oenologul cramei Stirbey, Oliver Bauer: "Prima dată când am intrat în contact cu acest sortiment special de Crâmpoșie Aromată a fost în 2007 când mi s-a propus să vinific un lot foarte mic de struguri provenit dintr-o plantație veche a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Drăgășani. În 2020 am recoltat din nou Crâmpoșie Aromată, după 13 ani. Crâmpoșia Aromată este un soi rar, dar suntem foarte norocoși că am descoperit o parcelă bine întreținută chiar lângă noi, în Drăgășani.” Sosit în România în 2003 cu ambiții mari și contribuind la renașterea cramei Știrbey, Oliver Bauer reușește sa inteleaga și sa pună în valoare soiuri românești precum Crâmpoșie, Tămâioasă Românească, Novac sau Negru de Drăgășani. Vinificand aceste soiuri și văzând potențialul fiecăruia, decide să-și înceapă propria afacere, astfel ca in 2012 a luat naștere Crama Bauer în Podgoria Drăgășani.
Crâmpoșia Aromată este o încucișare făcută la S.C.D.V.V. Drăgășani între Crâmpoșie și un membru al familiei Muscat cu scopul de a pune în evidenta aciditatea și prospețimea Crâmpoșiei cat și caracterul intens fructat al Muscatului. Ea este plantată pe o suprafață foarte mică în România şi la ora actuala nu este un soi omologat. Vinul alb sec, proaspăt și fructat poate fi savurat intr-o zi calda de vara alături de salate și în compania celor dragi.
Crâmpoșia omagiată din totdeauna
Păstorel Teodoreanu și-a obtinut celebritatea datorită talentului său de oenolog și, în aceeași măsură, el s-a remarcat în literatura română prin epigramele sale. A scris piese, monologuri teatrale, schițe, nuvele, povestiri, poezie lirică, a făcut publicistică literară și politică. Alexandru Teodoreanu (1894-1964), cunoscut sub pseudonimul Pastorel, fratele mai mare a scriitorului Ionel Teodoreanu a fost un poet, avocat, scriitor, publicist, epigramist, gastronom și mare iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. În 1928, a fost premiat de Academia Română, iar în anul 1937 de Societatea Scriitorilor Români.
Păstorel Teodoreanu era chemat întotdeauna să arbitreze disputele din domeniul identificării și categorisirii degustării produselor obținute din struguri, adică vinurile și coniacurile. Era cunoscut și recunoscut pentru calitățile sale gustative remarcabile, dar și pentru experiența deosebit de variată și complexă pe care o avea în degustarea vinurilor românești. El era capabil să identifice in orb, cu o precizie uluitoare soiul de vin, podgoria și anul fabricației, dar și amănunte, cum sunt orientarea geografică a locului pe care se găsea via din care se fabricase vinul, puritatea vinului, regimul pluvial al anului respectiv în locul unde era via.
A scris mult si cu mare pasiune despre vinuri, tinand o inedita rubrica gastronomica in publicatiile vremii și a scris un “Tratat despre vinuri si coniacuri, despre tehnica degustarii acestora”, dar care nu a apucat lumina tiparului pentru ca, aflat in manuscris, s-a risipit in negura timpului.
„Culesul viilor e-n toi la Drăgășani,
De vorbe dezmierdate-i plină via,
N-auzi decât: Gordana, Crâmpoșia,
De Dealul Oltului, Călina, Mitrofani“.
Pagini de istorie - Muzeul viei și vinului din Drăgășani
În semn de respect și de mare prețuire pentru cultivarea viței de vie de către daci la Drăgășani există un muzeu al viei și vinului. După primul război mondial a existat un mic muzeu școlar al școlii de băieți din Drăgășani. În anul 1952 a început organizarea unei colecții muzeistice, iar din anul 1974 a fost transformat in muzeu al Viei si Vinului și cuprinde dovezi ale activităților oamenilor din această zonă încă din cele mai vechi timpuri. Muzeul reprezintă o bogata colectie de informatii, împletire a mii și mii de fire ale culturii trecute cu cele prezente şi tot aici se regăsesc vechi răsaduri de vita-de-vie cum ar fi Crâmpoșie, Braghina sau Gordan, dar şi mostre din vinurile vechi albe și roșii ale podgoriei Drăgășani.
Enoturismul sustenabil, o prioritate
Sansa viticulturii românesti de a se impune în lume este numai prin promovarea soiurilor autentice româneşti adaptate pentru obţinerea unor soiuri noi, precum si prin aplicarea unor tehnologii noi de cultură şi de vinificaţie în special pentru vinuri roşii, ţinand seama de evoluţia gustului consumatorilor și pentru realizarea unor vinuri de înaltă calitate si rafinament.
Pe mai puțin de 28% din suprafața cultivată cu viță de vie în România se obțin vinuri considerate de calitate (premium) – adică cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată. Restul de peste 72% din viile noastre produc vinuri de masă, care nu sunt incluse în registrele produselor de calitate. Sustenabilitatea economica a viticulturii vizeaza satisfacerea tuturor nevoilor din prezent, fără a compromite resursele terroir-ului, destinate viitoarelor generații.
„În România, cramele au înțeles încet, încet importanța turismului oenologic și fac o treabă bună în oferirea de servicii de calitate. O altă parte importantă pentru a îmbunătăți turismul viticol este comunicarea și oferirea vizitatorilor posibilitatea de a intra în posesia unor informații complexe și coerente despre vin, vinificatori și regiuni viticole” afirma Oliver Bauer, oenologul Cramei Stirbey și a Cramei Bauer.
Say Cheers!
Noroc!