Aligote, delicatul nobil francez
Fermierii s-au îndrăgostit imediat de această varietate pentru randamentul producției sale, calitățile comerciale atractive și îngrijirea fără pretenții. Plantarea și îngrijirea nu necesită abilități speciale - soiul este nepretențios, fiind un soi de mare productivitate, cu rezultate la fel de bune la deal ca și la ses, cultivându-se în podgorii, dar și în grădini mai mici. Deși cu mare vechime, el a fost promovat ca un soi post-filoxeric. Aligote preferă zonele cu climă mai blândă, deoarece nu tolerează bine frigul, ceea ce restrânge foarte mult împrăștierea sa în lume. Deși strugurii Aligote au o rezistență slabă la îngheț, este soiul care se reface cel mai ușor după iernile grele, care au provocat degerături viței. Aligote este utilizat pentru a face vinuri, suc, rachiu, șampanie. Este un soi precoce care intră pe rod chiar și din anul al doilea de la plantare, iar din anul al patrulea și al cincilea se obțin recolte normale. Avantajele includ, de asemenea, un randament stabil și compoziția de vitamine a fructelor.
Istorie îndelungată
Soiul Aligote, o varietate de strugure alb, crescută în Burgundia încă din secolul al XVII-lea, dar care a trăit adesea în umbra Chardonnay-ului, are o istorie ciudată. O viță viguroasă, cu productivitate variabilă, capabilă să ofere vinuri cu bună aciditate, uneori mai energice decât Chardonnay, dar cu randamente mult mai mici și adesea introduse de producătorii din Burgundia în amestec, care, de fapt, au dus soiul de viță în anonimat.
Încrucișare pe cale naturală a Pinot Noir și Gouais Blanc, Aligote-ul poate fi definit ca fiind "fratele" lui Chardonnay. Numele provine, probabil, de la cuvântul "Gôt", un sinonim arhaic al lui Gouais Blanc, aproape dispărut astăzi. În Franța, țara de origine, are astăzi chiar propriul nume, vinul Bourgogne Aligote. Vinul rezultat nu este considerat de multe ori un vin de înaltă calitate, deși Aligote are multe aspecte, care îl fac un alb deosebit de plăcut, mai ales dacă este folosit ca vin de aperitiv. Majoritatea vinurilor, produse din Aligote, nu includ baricarea sau maturarea în timpul producerii, deoarece dau ce e mai bun atunci, când sunt tinere și proaspete. Caracteristica principală este aciditatea proaspătă, care se simte puternic după prima gustare: aromele sale, prea delicate și fructate, cu indicii finale de fructe uscate, nu suportă bine butoaiele de stejar. În ultimii ani, vinurile pure Aligote au început să recupereze cota de piață, datorită raportului calitate/preț.
Aligote și Chardonnay: origini comune
Aligote ca și Chardonnay, provine dintr-o încrucișare între Pinot Noir si Gouais Blanc. Carole Meredith de la Universitatea California din Davis, SUA a efectuat teste ADN pe soiurile de struguri de Burgundia în 1998 și a reieșit că Pinot noir și Gouais Blanc au dat naștere acestor struguri. Aceasta este o mare surpriză din moment ce Gouais-ul a fost mult timp condamnat, până la punctul în care nu mai există în Franța decât în colecțiile ampelografice.
Aligote este un soi de viță-de-vie utilizată pentru a produce sortimentul de vin cu același nume. Vinul obținut este alb, cu un gust specific ușor de pelin și de cicoare, alții identificând miresme de fructe galbene precum pere, caise, sau flori de soc şi fructe exotice precum citrice, mango, papaya. Chiar dacă în Franța Chardonnay este în fața lui și ocupă primul loc, Aligote rămâne al doilea soi de struguri albi cel mai plantat din Burgundia.
Kir, un cocktail aperitiv pe bază de Aligote
Aligote a devenit partea importantă a celebrei băuturi servită ca aperitiv și denumită „Kir”, după numele teologului Félix Kir care a promovat-o. Kir-ul tradițional este făcut din 2/3 vin Aligote și 1/3 lichior de coacăze negre Dijon, rețeta tradițională fiind diferită de Kir-ul Royal, nume regăsit mult mai frecvent în meniurile restaurantelor și care se prepară cu vin spumant în locul vinului alb Aligote. Familia lui Félix Kir era din Alsacia, stabilită în Burgundia din 1870. El s-a născut in 1876 în Alise-Sainte-Reine, în Côte-d'Or, a devenit Comandant al Legiunii de Onoare în 1957 și va rămâne un personaj carismatic pentru burgunzi.
Bouzeron-Aligote, recunoscut în Franța ca vin de calitate AOC (DOC)
Multă vreme Aligote a fost asimilat aperitivului Kir și abia recent denumirea Bouzeron-Aligote i-a permis să strălucească, datorită producției de vinuri de calitate. Astăzi denumirea care promovează calitatea vinurilor din Aligote este denumirea Bouzeron. Dar calea nu a fost ușoară pentru ca INAO (Institut National des Appellations d’Origine) să recunoască noțiunea de patrimoniu a Aligote în această comună și să obțină AOC (DOC), pentru a-și putea revendica pământul, prin Aligote. Istoria Bouzeron nu este nouă, acest sat de pe Côte chalonnaise a cultivat și pus în valoare întotdeauna Aligote, de când biserica din Cluny, în Evul Mediu, și-a dezvoltat și extins viticultura acolo.
Aligote este socotit un soi ce dă vinuri de calitate, semisec și sec, dar “de cursă lungă”, deci ideale pentru o zi de vară până în seară, dar rezultă şi vinuri brute pentru spumante sau sucuri de struguri. Aligote dă naștere unui vin alb sec, ușor și fructat, cu eventuale note minerale în funcție de plantația de unde provine fructul. Toate vinurile din Aligote pot fi consumate foarte bine la mesele copioase, cu vânat, fripturi și grătar, cu carne albă, pește, stridii și alte fructe de mare care le conferă note saline și ușor iodate.
Rolul puțin cunoscut al unui personaj unic în istoria viticulturii, Constantin Mimi
Aligote este o viță-de-vie, care ne duce înapoi în timp grație unei personalități unice, care l-a adus în Moldova și a rămas în istoria acestei țări pentru rolul important pe care l-a avut în dezvoltarea viticulturii.
Constantin Mimi este cel care a adus în premieră şi a popularizat soiul Aligote mai întâi în Basarabia, dar apoi și în România.
Constantin Mimi (1868-1935), a fost ultimul guvernator al Basarabiei şi un vinificator extraordinar al timpurilor sale. El și-a adus aportul în modernizarea viticulturii basarabene prin plantarea unor soiuri europene de viță-de-vie înalt productive și rezistente la îmbolnăviri, în primul rând Aligote. Și-a dedicat întreaga viață dezvoltării viticulturii dezvoltând una din cele mai vestite podgorii din Basarabia care îi poartă și astăzi numele.
Constantin Mimi a urmat studii la una dintre cele mai puternice şcoli occidentale ale timpului - la Școala Viticolă Superioară din Montpellier, regiunea Languedoc-Roussillon din Franta, aici timp de doi ani studiază metodologia cultivării viţei-de-vie, pătrunde în tainele soiurilor şi se familiarizează cu tehnologiile industriale de producere a vinurilor din sudul Franței și din regiunea Bordeaux. Experiența acumulată în Franța a utilizat-o la moșia sa din Bulboaca, unde plantează primii butaşi de vie la Bulboaca şi începe construcţia primului Castel al Basarabiei, înconjurat de cîmpuri și podgorii întinse.
Iniţial s-au sădit soiurile Aligote, Rară Neagră (Rastrepa), Cauşanski, Cabernet şi Traminer. Până la acestea aici existau mai multe parcele de vie, dar cu soiuri hibride, locale.
Prima piatră a vinăriei din Bulboaca a fost pusă în 1898, în premieră pentru Basarabia fiind utilizat betonul armat, iar beciurile puteau păstra cantitatea record de atunci de 300 de butoaie. În 1901 avea deja finalizată construcția cramei dupa modelul francez, pe care și-o dorea.
La Bulboaca primul atac al filoxerei a fost în anul 1907, a fost un moment foarte trist și dificil, de pierdere, cu cele mai multe dintre vii distruse. Dar aceasta va fi ocazia reală pentru Mimi pentru a-și pune în practică ideile revoluționare.
Iar revoluția se numește Aligote, o varietate mai rezistentă la infecții decât strugurii nativi: Mimi continuă să creeze noi soiuri de viță de vie, grefate și personalizate, eliminând anumite vițe în favoarea celor mai productive (Pinot Gris, Traminer, Cabernet-Sauvignon, Pinot Meunier).
Aligote se răspândește rapid în toată Basarabia, iar vinul rezultat este imediat foarte căutat pe piața rusă. Vinurile lui Constantin Mimi sunt decorate de mai multe ori cu medalii de aur, dar cel mai prestigios trofeu este medalia de argint la Expoziția Internațională din Torino, din 1911.
Cum a ajuns Aligote în România
Soiul Aligote a fost adus în România prima oară în 1912, dupa vizitele și la recomandarile lui Constantin Mimi. Acesta a adus în acel an mai mulți butași din diferite soiuri pentru a reface plantațiile distruse de ultimul val de filoxeră, din 1907. La întoarcerea în Basarabia, a lăsat și unor prieteni din România câteva soiuri, între care și Aligote, așa că acest mic strugure a început să fie plantat în cateva regiuni din sud-estul României, în marile podgorii din Iași, Cotești, Odobești precum și în Dobrogea. Mulți preferă acest soi de "cursă lungă" celui Chardonnay provenit din aceeași zonă.
Aligote este readus la lumină și a devenit marea vedetă în Dobrogea. Fiecare cramă este recunoscută după un soi emblematic. La Via Viticola – Sarica Niculițel acesta este Aligote-ul. El este întotdeauna produs ca vin sec și se caracterizează printr-o tărie alcoolică și o aciditate moderată, cu un gust de pământ dobrogean, plin și ușor amărui. Se asortează la mâncăruri pe bază de carne albă, în special, pește gras dar și la diverse aperitive.
Aligote-ul din Sarica Niculițel a ajuns la o recunoaștere internațională, încununat pentru prima oară în luna Martie 2019, atunci când Caii de la Letea Aligote a urcat pe locul 1 la nivel mondial pe site-ul vivino.com, cel mai mai important site de evaluare vinuri la nivel mondial.
Ulterior, la Concours Mondial de Bruxelles 2019 a fost medaliat cu aur fiind pentru prima dată când un Aligote din România obține medalie de aur și singurul Aligote din lume care a obținut în 2019 medalie de aur la Bruxelles. IWCB (International Wine Contest Bucharest) 2019 premiază Aligote-ul de la Caii de la Letea ediție limitată tot cu medalie de aur.
În cupaje, Aligote face casă bună cu Muscatul. De exemplu, în gama Epicentrum, de la crama Gîrboiu regăsim un vin recunoscut ca cel mai bun vin alb din România la o ediţie a concursului internaţional Mundus Vini. O simbioză foarte bună între cele două soiuri, cu echilibru remarcabil între corp, aciditate, aromă şi postgust. Arome de caise, pere zemoase şi fructe exotice, completate de note specifice maturării în sticlă, postgust lung, persistent.
Răspândirea soiului Aligote în lume
În prezent, soiul Aligote este al 22-lea soi de struguri plantat la nivel mondial și este cultivat în România, Franța, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Kazahstan. Într-o măsură mult mai mică se găsește în statele California și Washington (SUA), în Canada (Niagara) și Chile. În total sunt circa 45.000 ha în toată lumea și, foarte interesant, toate în emisfera nordică, deși soiul nu agrează vremea răcoroasă sau rece.
Un vin este doar o parte, un rezultat al unui întreg: natură, terroir, soi de struguri, oameni care cultivă și oameni care se bucură de gustul lui. Aligote merită mai mult decât să fie oferit și consumat în Kir ca aperitiv. Se spune adesea că acestui soi îi lipsește finețea, că are un conținut scăzut de tanin, că nu este foarte parfumat, că nu se învechește și nu se păstrează bine.
Pentru că Aligote este făcut pentru a fi băut proaspat, este un vin “de cursă lungă”, un vin alb sec, ușor și fructat, cu eventuale note minerale.
Noroc!