Rosé nu este un anumit tip de struguri - este pur și simplu un gen de vin. Acesta este obţinut atunci când pielițele strugurilor roşii sunt lăsate la fermentat doar pentru o scurtă perioadă de timp alături de pulpă. Acest contact redus cu pielea este ceea ce conferă culoarea roz ca semnătură. Se afirmă despre vinul rosé că vine ca o completare în spaţiul dintre vinul roşu şi cel alb, iar vinul rosé are propria lui personalitate.
Demistificarea vinului rosé
Pentru foarte multă lume încă persistă credința că rosé-ul este un cupaj din vinuri albe și roșii – unele persoane chiar declară că știu rețeta, la patru părți de vin alb și se adaugă o parte de vin roșu și se obține un vin rosé.
La noi concepția destul de larg răspândită despre vinul rosé a fost insuflată în mare parte și de practicile aplicate în mod greșit de către producătorii de stat din perioada conducerii centralizate, care nu puneau accentul pe calitate, ci pe obținerea forțată a unor cantități mari de vinuri în detrimentul calității, atât pentru producția internă, cât și pentru exportul în țările din lagărul socialist.
O altă idee simplistă ar fi fost că vinul rosé ar fi trebui să fie obținut din struguri de culoare roz, cam așa cum vinul roșu se obține din struguri roșii, iar vinul alb din struguri albi!
Însă odată cu intrarea României în Uniunea Europeană și trecerea la economia de piață, lucrurile au început să se schimbe, iar producătorii de vinuri românești fac eforturi permanente de a livra fără compromisuri, noi vinuri rosé.
„La vie en rose” - o viață în roz
Cântăreața franceză Édith Piaf (1915-1963) compunea cântecul „La vie en rose” în 1945 după terminarea celui de-al doilea război mondial, cântec ce a devenit emblematic pentru societatea franceză. O viață în roz ar putea să fie un vis pentru oricine, idealul unei vieți liniștite, fără griji, cu oameni iubitori în jur!
Pe de altă parte, culoarea roz este suavă și asociată mai ales cu feminitatea, candoarea și fericirea. Este, totodată, culoarea dragostei și a romantismului. De asemenea, rozul are puterea de a calma și ajuta persoana care îl privește să revină la sentimente mai bune. Această culoare echilibrează energiile emoționale, atenuând trăiri precum furia, agresiunea, abandonul.
Un pahar de vin rosé este apetisant și exercită o atracție imediată, mai ales când este asociat cu feluri delicate de mâncare. Regina producției și a consumului rămâne Franța, cu francezii atât de pasionați de acest tip de vin, încât cantitatea produsă în țară nu este suficientă. În Franța vinul rosé-ul este o instituție, precum cafeneaua pariziană. Pentru francezi, rosé-ul este precum Cola sau Soda pentru americani. Francezii sunt renumiți pentru ale lor ”Bar à Vins”. Vrei să te răcorești în Franța? Ceri un rosé. Nu contează că este la prima oră a dimineții, la prânz, după amiază, seara ori noaptea târziu.
Francezii produc cel mai mult vin rosé din lume, iar consumul acestui tip de băutură în Franța a întrecut consumul de vin alb, pentru care aceștia erau recunoscuți la nivel global. În ultimii ani, cererea de rosé a crescut cu 30%, iar în prezent una din trei sticle de vin vândute în Hexagon este rosé. Statele Unite și Italia ocupă al doilea și al treilea loc la capitolul „cel mai mare producător și consumator de rosé”. În ultimul deceniu tehnicile de viticultură au continuat să fie îmbunătățite, experimentându-se noi soiuri de vin rosé. Fenomenul este întâlnit şi pe alte pieţe, iar numărul ţărilor care importă licoarea rozalie de la francezi a crescut cu 16 la sută în ultimii ani.
Din ce soiuri de face vin rosé
Pentru a obţine vinul rosé se folosește aproape orice sortiment de struguri roşii de vin, cel mai des întâlniți pentru sunt pentru vinuri rosé cu caracter nearomat: Pinot Noir, Syrah, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră sau cupaje ale acestora.
Pentru vinurile rosé aromate soiuri de struguri sunt Busuioacă de Bohotin sau Gewurztraminer.
Oenologul producător de vin are control complet asupra acestei etape în care vinul este lăsat să capete culoarea dorită. Astfel, perioada în care mustul rămâne în contact cu pielițele boabelor de struguri roşii, poate varia de la două ore – pentru o nuanţă foarte deschisă – până la peste 24 de ore – în cazul vinurilor rosé mai închise la culoare. De fapt, cu cât mustul stă mai mult în amestecul cu pielițele, cu atât culoarea vinului se intensifică, iar vinul poate avea o culoare care variază de la roz foarte pal până la roz foarte intens, însă fiecare soi furnizează un gust distinct.
Culoarea este importantă și se urmărește cu precădere, iar odată ce mustul a căpătat culoarea dorită, rolul pielițelor se încheie şi este timpul ca lichidul să fie lăsat la fermentat. Vinul este stabilizat pentru o perioadă de timp, iar apoi este îmbuteliat.
Temperatura corectă de servire a vinului rosé
Rosé-ul este ideal pentru zilele călduroase și petreceri în aer liber, iar servirea potrivită se face cu răcirea sa în prealabil. Un vin își arată adevăratul caracter, structura, notele subtile și particularitățile legate de arome doar la temperatura corectă. Cele mai proeminente gusturi ale vinului rosé sunt de fructe, flori, citrice sau pepene galben, cărora li se adaugă arome plăcute de plante verzi proaspete.
În schimb, dacă alegi să bei un vin prea rece sau prea cald, toate acele proprietăți particulare sunt anihilate și ai putea crede că respectivul vin nu are nimic special. Temperatura este extrem de importantă pentru a simți toate subtilitățile ce se ascund într-un pahar cu vin.
Ca și vinul alb, cel rosé se servește bine răcit. Rosé-ul dulce se servește mai rece, la o temperatură de 7-9 grade Celsius, iar tipurile seci și demiseci pot fi servite și la 9-12 grade Celsius.
Cum se obține vinul rosé
Procesul de vinificare este la fel de complex precum cel al unui vin alb sau roșu, dar necesită în faza de început atenție și precizie chiar mai mare. Există mai multe metode de obținere a unui vin rosé.
Metoda prin presare directă sau "Vin Gris". După presare, mustul este separat imediat de pielițe; în acest caz, transferul culorii este minim și va apărea o culoare roz aproape imperceptibilă.
Metoda macerării: Aceasta este pusă în aplicare atunci când strugurii roşii sunt lăsaţi la macerat, în suc propriu pentru o anumită perioadă de timp, iar apoi întregul amestec se transformă în vin rosé. Graţie simplităţii sale, metoda macerării este probabil şi cea mai răspândită alternativă prin care se obţine vinul rosé. Ea este folosită în special de francezi, în regiuni ca Provence sau Languedoc – Roussillon.
Metoda cu macerare foarte scurtă sau "vinuri de o noapte": în acest caz, contactul dintre must și pielițe durează câteva ore, în general până la 12 ore.
Metoda cu macerarea prelungită "vinuri de o zi": este o metodă de producție identică cu cea anterioară, dar contactul dintre must și pielițe durează în jur de 24 de ore; în acest caz, vor exista vinuri rosé mai corpolente cu o culoare mai intensă.
Saignée sau metoda “sângerării” Se numeşte metoda “sângerării” (în l. franceză Saignée) deoarece are loc în primele ore din procesul de producţie a vinului care va deveni roşu, atunci când o parte din must este lăsat să „sângereze”, iar apoi este luat şi pus într-o cuvă separată, din care va deveni vin rosé. Această metodă specială nu doar produce un vin rosé deosebit, dar în acelaşi timp concentrează şi intensitatea vinului. În timpul macerării strugurilor roșii în contact cu pielița, se ia doar o parte din must până la 20-30% care va fi vinificată. Vinurile Saignée sunt destul de rare datorită faptului că această metodă permite doar 10% sau chiar mai puțin din vinul destinat inițial ca roșu să se producă în rosé. Această metodă este răspândită mai ales în podgoriile californiene renumite pentru vinurile roşii alese pe care le produc, Napa Valley şi Sonoma.
Metoda amestecului: Constă în adăugarea unei mici cantităţi de vin roşu într-o cuvă de vin alb pentru a obţine vin rosé. De regulă este nevoie doar de puţin vin roşu pentru a schimba în roz culoarea vinului alb, aşa că vinurile obţinute în acest fel conţin, de obicei, în jur de 5% vin roşu. Deşi caracterizată de simplitate, metoda nu este prea populară în rândul producătorilor de vin liniștit. Cei care preferă acest mod de a obţine vinul rosé sunt doar producătorii de vin spumant din regiunea franceză Champagne. În alte regiuni viticole franceze cum ar fi Provence și Rhône, oenologii vinifică împreună strugurii roșii și albi, respectiv amestecă cele două soiuri în același rezervor înainte de fermentare. Această tehnică se numește co-fermentare.
Metoda Blush: Într-un limbaj comun blush-ul este vinul care seamănă cu rosé-ul, doar că este mai deschis la culoare şi mai fructat. Dacă vinul “blush” este un cupaj de struguri albi și roșii, rosé-ul autentic trebuie neapărat să provină din struguri roșii. Tehnic vorbind, diferenţa se face la nivel de provenienţă şi dulceaţă, rosé-ul provenind din struguri roşii. Vinurile sunt produse cu o tehnică similară cu cea prin presare directă, folosită pe scară largă în Statele Unite, unde sunt vinificate în alb, căpătând culoarea în timpul presării și sunt ușor efervescente. Cea mai populară varietate de vinuri blush din Statele Unite este White Grenache, White Merlot și White Zinfandel. În timp ce mulțimea le numește „albe”, aceste vinuri sunt vinuri blush, deoarece sunt făcute din lăsarea sucului limpede în contact cu pielițele de struguri de vin roșu. Această metodă este interzisă pentru vinuri în Franţa, fiind permisă doar pentru şampanie.
Istoric
Vinul face parte din istoria omenirii de foarte mult timp şi de-a lungul istoriei sale a ajuns să includă multe vinuri şi tehnici diferite legate de crearea sa. Momentul exact în care vinul rosé a fost preparat pentru prima dată este încă necunoscut, deoarece, cu mult timp în urmă, multe dintre cele mai cunoscute vinuri roşii erau de obicei de culoare roz. În general, vinificația din cele mai vechi timpuri producea vinuri mai deschise la culoare și la corp. Acest lucru se datora faptului că nu se aplicau tehnici precum timpi mai lungi de macerare și o presare mai dură a strugurilor. Adesea, strugurii albi și roșii erau amestecați, presați cu picioarele împreună, conducând la vinuri de o culoare mai deschisă.
Producția și consumul de rosé datează de la fenicieni, în jurul anului 1550 î.Hr. – 300 î.Hr. și grecii antici, circa 600 î.Hr. De fapt, se crede că în Grecia antică, oamenii consumau un vin roșu ce semăna cu un rosé, obținut prin amestecarea strugurilor albi și roșii. Într-adevăr, era considerat mai civilizat să bei vinuri în stil rosé, mai degrabă decât vinuri nediluate. În acele timpuri era considerat că doar oamenii din categoriile sociale inferioare consumau vinuri roșii pline.
Elaborarea acestui tip de vinuri mai ușoare și mai fructate a durat până în Evul Mediu, când din regiunea Bordeaux, Franța a fost exportat în Anglia, sub termenul englezesc claret, un „vin clar”, ”vinum clarum”sau ”bin clar”. Vinurile Clairet din Bordeaux nu erau altceva decât vinuri roșii cu corp lejer, cu o culoare roșie pal, foarte asemănătoare cu vinurile rosé. Astăzi, Clairet este diferit și este considerat o specialitate, îmbuteliat sub AOC Bordeaux clairet, un vin cu stil roz închis și poate fi descris ca un tip de rosé plin și intens colorat.
Ziua mondială a vinului rosé (#RoseDay)
Începând din 2015 este sărbătorită în fiecare an, Ziua internațională a vinului rosé, în a doua sâmbătă din luna iunie, ce a fost iniţiată de suedezul Hafström Bodvár, proprietarul casei suedeze de vinuri rosé Bodvár pentru a aduce un omagiu acestui vin glorios. Casa de vinuri Bodvár – House of Rosés este preferata Hollywoodului la festivitățile de decernare a premiilor Oscar. La Festivalul de la Cannes vedetele sunt răsfățate cu rosé-urile Bodvár, premiate și produse în Provence, Franța, ce sunt servite de mulți ani pe Croisette (Coasta de Azur).
Concursul de vinuri rosé românești ediția 2023
Cea de-a 11-a ediție a Concursului de vinuri rosé românești va avea finala pe 14 Mai 2023. În 2022 concursul a fost organizat de Asociația Winelover România, la Hotel Caro din București, cu scopul declarat de a încuraja și promova consumul vinurilor de calitate prin semnalizarea celor mai bine clasate. Din juriu au făcut parte membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), absolvenți de Wine and Spirits Education Trust (WSET), somelieri, comercianți și consultanți, comunicatori autohtoni și invitați speciali din străinătate (Polonia, Franța, Bulgaria) care au o activitate relevantă în domeniu. Potrivit organizatorilor, începând din 2012, creșterea consumului de rosé a avut creșteri de 30% de la un an la altul, ceea ce constituie un trend solid ascendent.
La concurs se înscriu competitorii, la două categorii de rosé: vinuri nearomate și vinuri aromate. Membrii celor trei comisii de evaluare au degustat și selectat „în blind” (fără a cunoaște identitatea probelor), în prezența unei comisii de observatori, pe parcursul a trei tururi, cele 16 finaliste nearomate, din care au ales primele 8 clasate pentru a participa apoi în finala de 3. Câștigătorul la soiuri aromate a fost ales dintr-un singur tur, din cele 5 participante. Sistemul de punctare a avut la bază fișa Organizației Internaționale a Viei și Vinului, în care nota maximă este 100, pe criterii de aspect, arome, gust, postgust, impresie generală.
În 2022, în total 21 de vinuri (16 nearomate și 5 aromate) au participat la turneul final, fiind selectate în urma a cinci sesiuni de evaluare la care au participat, în ultimele luni, 87 de probe din recolta 2021.
Câștigătorii Concursul de vinuri rosé 2022 pe două categorii, pentru vinuri seci din soiuri nearomate și seci aromate, au fost Caii de la Letea Geneza și respectiv Strunga Busuioacă de Bohotin. Alături de câștigătorul – Caii de la Letea Geneza – în finala Concursului de vinuri rosé 2022 la secțiunea nearomate s-au mai calificat: Cuvée Sissi de la SERVE și Sur Mer de la Crama Rasova.
Consumul responsabil de vin rosé are efecte benefice asupra sănătății
Cele mai semnificative beneficii ale vinului rosé provin din antioxidanții din coaja strugurilor, în special resveratrolul. Un compus benefic pentru anti-îmbătrânire, resveratrolul protejează creierul și reduce riscul de boli de inimă. Este cunoscut faptul că vinurile roșii, fermentate cu pielițe, au cele mai ridicate niveluri ale acestui antioxidant benefic.
Deși vinurile roz conțin mai puțin resveratrol decât cele roșii, ele conțin mai mult resveratrol decât vinurile albe. Polifenolii pot ajuta la scăderea LDL numit colesterol ”rău”, în timp ce alcoolul, inclusiv cel din vinul rosé, subțiază sângele și crește colesterolul ”bun” sau HDL. Vinul roz este relativ scăzut în calorii, ceea ce îl face o alegere prietenoasă pentru dietă. Un pahar de vin sec conține în jur de 82 de calorii.
Rosé este într-un trend ascendent
În vremurile moderne a devenit la modă și este din ce în ce mai popular, consumul crescând constant la nivel mondial, cu vânzări record în țari precum Italia, Franța sau Spania unde a depășit de mult faima vinului alb.
Un vin rosé proaspăt, fructat și plăcut este perfect ca aperitiv, precum și combinat cu alimente mai ușoare, cel mai adesea servit cu preparate din pește, homar, fructe de mare sau brânzeturi, lucru care îl face alegerea ideală pentru evenimente mondene.
În România oferta de vinuri rosé este din ce în ce mai largă, multe crame oferind mereu noi vinuri rosé premium, de bună calitate și care nu sunt cu nimic mai prejos decât brandurile străine.