Feteasca Neagră înregistrează o creștere semnificativă atât în popularitate cât și în calitate, vinurile obținute din acest soi ajungând să fie vârfuri de lance pentru din ce în ce mai mulți producători din România, atât din punct de vedere al calității cât și al prețurilor.
Etimologia denumirii
Sinonimul pentru struguri, cel mai des întâlnit în Moldova, este cuvântul „poamă”. Chiar și recoltatul se numea popular „culesul poamei”. În lucrări ampelografice de la începutul secolului XX, primele studii de specialitate menționează cultivarea unor soiuri precum „Poama neagră fetească”, „Poama păsărească neagră” sau „Coada Rândunicii”.
Se consideră că denumirea care s-a impus – Feteasca Neagră – ar fi legată de satul Fetești, comuna Scobinți, fostul ținut Hîrlău, astăzi în județul Iași. Podgoriile zonei sunt menționate încă din secolul XII.
Originea soiului
Feteasca Neagră este un soi foarte vechi, prefiloxeric, considerat de specialiști ca provenind direct din vița-de-vie sălbatică (vitis sylvestris), cultivată pe arealul dintre Carpați și Nistru. Analizele ADN recente nu confirmă legături cu alte varietăți autohtone, deci nu este o mutație a soiului Fetească Albă.
Originar din regiunea istorică a Moldovei, soiul a fost cultivat tradițional, dar limitat, fiind menționat la sfârșitul secolului XVIII în podgoriile din jurul Iașiului. Abia în secolul XX s-a extins în Muntenia, Oltenia, Dobrogea, iar mai recent în Banat, Transilvania, Crișana și chiar Ungaria.
Astăzi, soiul este plantat în toate regiunile viticole românești, însă pe suprafețe reduse: sub 3.000 ha dintr-un total de peste 180.000 ha (date ONVPV).
Productivitatea soiului
Strugurele acestui soi are o putere mare de creștere, este rezistent la secetă, la ger până la -25°C și la putregai. Necesită însă îngrijire constantă și tăieri regulate, fiind dificil de adaptat și puțin agreat de viticultori. Lipsa studiilor privind portaltoiul și tehnicile de plantare a limitat extinderea sa.
Productivitatea este variabilă, depinzând de clonă, terroir și agrotehnică. În ultimii ani, stațiunile de cercetare au dezvoltat clone adaptate fiecărei zone viticole.
Calitatea vinului Feteasca Neagră
Inițial folosită în cupaje cu Cabernet Sauvignon și Merlot, Feteasca Neagră este astăzi vinificată tot mai des în monovarietal. Aromele tipice includ prune uscate, coacăze negre, gem sau magiun, completate de note de barrique: vanilie, ciocolată neagră, cacao, scorțișoară.
Corpolența variază în funcție de zonă: Segarcea și Drăgășani dau vinuri mai suple, în timp ce Dealu Mare oferă vinuri ample, cu taninuri bine conturate și o tușă picantă intensă.
Vinul câștigă mult prin maturare în lemn (2–3 ani) și învechire la sticlă (până la 10 ani), în funcție de terroir.
Prigoana din vremurile întunecate
Deși își are originile în arealul dintre Prut și Nistru, Feteasca Neagră aproape a dispărut din Republica Moldova în perioada sovietică, în urma campaniei antialcoolice din 1985–1987. Au fost distruse circa 80.000 ha de viță-de-vie, afectând grav soiurile tradiționale.
Abia după 2000 producătorii moldoveni au început replantarea soiului.
Recunoaștere internațională
Feteasca Neagră este printre cele mai premiate vinuri românești. Catalogul Vitis International Variety Catalogue și surse franceze o menționează ca soi originar din România. Există peste 30 de sinonime internaționale: Păsăreasca Neagră, Fekete Leányka, Schwarze Mädchentraube etc.
Vinuri precum Guy de Poix 2016 (SERVE), Prince Mircea 2018 (Vinarte), Selene 2018 (Recaș) sau Viile Metamorfosis 2018 au obținut punctaje remarcabile în evaluările Robert Parker.
Un potențial de brand autentic românesc
Tot mai mulți specialiști consideră Feteasca Neagră principalul motor care poate propulsa imaginea vinurilor românești la export. Soiul are potențialul de a deveni un brand național, dacă se definesc clar atributele sale și se stabilizează reproducția.
Feteasca Neagră produce unele dintre cele mai bune vinuri roșii din România, de la rosé-uri elegante la vinuri roșii de mare marcă, cu tipicitate pronunțată, taninuri fine, aciditate bună și corp mediu spre plin.
Viitorul va accentua cu siguranță aprecierea acestui soi și locul său de frunte între vinurile autentice românești.